Pentru dragoste...

   (Frumoase cuvinte....Nu sînt autorul dar apreciez sensul lor și oarecum mă regăsesc ...)

Trezîndu-te dimineața... cel mai înfricoșător este să nu-i vezi ochii lui iubitori stînd închiși...Să nu-i auzi șoaptele calzi la ureche și să nu-i simți mirosul corpului său atît de cunoscut și familiar...

   E înfiorător să nu-i simși vîrfurile degetelor pe umerii tăi și să nu-l privești continuu zîmbind...

     Să te dezgheți cu prima rază de soare și să-ți întinzi brațele...

   Să încalți papuci de cameră pufoși și să-ți prinzi părul zburlit...

     Cel mai înfiorător e să nu-i vezi chipul în oglindă...Atît de înfiorător să-ți petreci seara fără apelul numarului cunoscut și memorat pe vecie...

    Și mai înfiorător ca zile întregi să nu-i auzi vibrațiile vocii îndrăgite...

   Cum am trăit fără tine tot acest timp? Cum m-am chinuit seri la rînd ținînd strîns la piept poza noatră...Cum ascundeam fața în pernă ca să nu-mi audă nimeni lacrimile...Doar știi...Urăsc să plîng....Dar frica de singurătate si trecerea timpului m-au învins mereu...

   În serile de iarnă cu tine nu mi-e frig, mă încălzești mereu cu căldura ta... Ești cel mai bun prieten, care mă ajută întodeauna...uitînd de problemele tale...

    Apreciez susținerea ta, căci doar tu mă înțelegi ca nimeni altul... Ești cel mai bunom de pe acest pămînt...cel mai duios...del mai dorit...cel mai remarcabil...și fără egal, și neasemuit...

   Inima mea demult se încălzește în palmele tale...Fiecare bucățică din ea îți aparține doar ție pentru todeauna...

      Te rog n-o pierde...