Toți ne dorim ceva foarte mic, dar care ia amploare în timp și clipe
efemere. Desigur că mă refer la dragoste, la acel sentiment nedefinit și
irepetabil în intensitate. Cineva își
petrece toata viața în căutarea ei, cineva o trăiește fără frică și griji,
cineva așa și nu o găsește. Nuștiu dacă aș putea să o definesc, căci pentru
fiecare din noi ea iși are propria manifestare și percepere. Cu ea, simți că
sufletul este mulțumit și parcă problemele din jur sînt mai colorate ca
deobicei, totul parcă are sens. Fără ea, simți că nu-ți ajunge aer să
respiri...lucrurile nu au nici un rost. Dragostea e un joc pe nivele...la acel
Happy End ajung doar cei cu sufletul mare și deschis, cei răbdători și puternici,
cei care nu renunță niciodată să lupte pentru fericirea lor. Cineva zice că nu
are nevoie de ea, a încetat să o mai caute...S-ar putea, dar pînă la un moment
cînd ea singură vine în viața lui....Toți căutăm să avem pe cineva lîngă noi,
să nu fim singuri...căutăm atenție, afecțiune, căldură...Pînă la urmă toți avem
același țel...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu